Cum se manifestă „ghosting-ul”
Fenomenul de „ghosting” descrie comportamentul persoanelor care dispar brusc și fără urmă, fără a comunica. Potrivit analizei realizate de Arthur Hunt Romania, în ultimii ani acest tip de comportament este tot mai prezent în procesele de recrutare, majoritatea marilor companii confruntându-se cu experiențe de acest fel.
Deși dețin aptitudinile necesare postului pentru care aplică și parcurg mai multe etape din procesul de recrutare, mulți candidați se retrag fără să dea nicio explicație, încetând brusc comunicarea.
Procentul persoanelor care acționează astfel a ajuns la aproximativ 10%, conform declarațiilor managerilor în resurse umane.
Totodată, potrivit specialiștilor în resurse umane, un candidat din zece ajunge să părăsească într-un timp foarte scurt și fără motiv locul de muncă. Angajatorii se plâng că viitorii angajați inventează diverse scuze sau chiar nu mai răspund la telefon, deși au semnat contractul.
De ce devine „ghosting-ul” tot mai răspândit
Candidații care renunță foarte repede la un loc de muncă sunt cei care au vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. Un astfel de comportament este încurajat și de suportul financiar oferit de părinți, susțin sociologii. Conform datelor INS, în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani s-a înregistrat și o rată a șomajului care a atins nivelul cel mai ridicat, de 22,7%.
În țări europene precum Franța, Slovacia sau Polonia, fenomenul de „ghosting” este răspândit și în rândul persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani. O astfel de extindere a intervalului de vârstă este foarte posibil să apară și în România, susțin specialiștii.
„Asta creează aplicațiile de dating, ideea unei abundențe de oferte din care eu, ca individ, pot să aleg ce mă satisface pe mine cel mai bine. Lucrurile acestea se amplifică și în alte domenii. Totul se schimbă și totul se aruncă, de la electrocasnice, la locuri de muncă și la parteneri de viață, pentru că totul devine un obiect pentru mine, ca individ”, a explicat Maria Cernat, conferențiar universitar doctor la SNSPA, cauza răspândirii fenomenului de „ghosting”.
